Firmele din România au primit lecții dure despre criză în ultimii ani. Și nici nu și-au revenit în totalitate că deja apar alte îngrijorări cu privire la o nouă prăbușire economică globală. Mare parte din companiile din piața auto, imobiliare, turism și retail stau în așteptare și își conversă capitalul până când lucrurile se vor clarifica.

Economia globală va fi afectată de multe provocări însă efectele pot fi diferite de la țară la țară. Pentru criza din 2008 este cert că nu am fost pregătiți. Inclusiv guvernatorul BNR Mugur Isărescu, anunța, cu câteva luni înainte ca potopul să înceapă și la noi, că de fapt vom fi beneficiarii crizei din Vest. Nu a fost nici pe departe așa.

Astăzi, după mii de falimente în economie, concedieri, maxim istoric la cursul valutar euro/leu, nivel ridicat de credite neperformante, deficit bugetar uriaș, economia românească s-a stabilizat. Cel puțin când vine vorba de indicatori. În cazul declanșării unei noi crize, efectele vor fi indirecte față de țara noastră, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

„În cazul României, impactul evoluțiilor din China este unul limitat pe canalul direct, exporturile României în China fiind de doar circa 1% în totalul exporturilor românești. Ar putea fi o serie de efecte negative indirecte, spre exemplu prin intermediul Germaniei, aproape 20% din exporturile României mergând în Germania, iar această țară este un mare exportator în China. În contextul vulnerabilităților din alte țări emergente, Europa Centrală și de Est ar putea chiar beneficia de eventuale repoziționări ale investitorilor, iar contextul regional pare că ne avantajează - Polonia și Ungaria par a mai pierde din capitalul de încredere, însă politicile economice interne ale României (derapajul bugetar va trebui gestionat cu mare atenție) vor conta și ele foarte mult în modul în care va evolua atitudinea investitorilor“, a declarat pentru Capital Ionuț Dumitru.

Investitorii imobiliari, cu ochii la bursă

Volatilitatea curentă de pe pieţele globale de capital, dar şi evoluţia preţului petrolului, sunt subiecte aprinse de discuţie în rândul constructorilor români şi al investitorilor imobiliari. Greu de previzionat, o nouă criză economică ar putea spulbera cele două sectoare încă zdruncinate de cataclismul financiar precedent.

„Dacă undele de şoc din China se vor extinde, pe principiul dominoului, probabil vor afecta, în primul rând, comportamentul investitorilor privaţi cu proiecte de construcţii în România şi, de asemenea, investiţiile publice“, spune Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii. Principala zonă de impact ar putea fi pe produsele din metal, China fiind unul dintre furnizorii majori de materiale de construcţii din această categorie. În plus, criza petrolului are o influenţă directă asupra preţului de producţie a materialelor de construcţii, în general.

„Deocamdată sunt preocupări şi îngrijorări majore faţă de factorii de influenţă externi, dar este o ceaţă în ceea ce înseamnă previzionarea unor evoluţii viitoare“, menţionează Plosceanu.

Impactul unor probleme la nivelul burselor se va simţi rapid şi asupra pieţei imobiliare, cele două sectoare fiind strâns legate. Consultanţii imobiliari din România spun că, deocamdată, investitorii cu care lucrează vorbesc despre volatilitatea pieţelor de capital, dar nu se observă nicio schimbare dramatică de strategie în rândul acestora. Silviana Badea, director asociat al JLL România, consideră că investitorii care se uitau la China ca la o mare oportunitate de investiţii, şi-ar putea îndrepta atenţia spre regiunea noastră. „România se află într-un moment de oportunitate pe piaţa investiţiilor imobiliare şi poate, într-un final, ar putea beneficia, în context regional, de o parte din banii destinaţi pieţei chineze pe considerentul că investitorii sunt mai aproape de casă, de pieţe unde lucrurile sunt mai controlabile şi unde nu trebuie asumat un risc atât de mare“, comentează Badea.

Piaţa imobiliară din România are posiblitatea de a converti în tranzacţii atitutinea pozitivă adoptată de investitori anul trecut. Totuşi, Robert Miklo, directorul asociat al Colliers International, este de părere că transformarea în realitate a acestei oportunităţi depinde de factori incontrolabili precum bursele globale.

Industria auto nu crede într-o nouă criză, dar stă cu urechile ciulite

Managerii din industria auto românească nu iau încă serios în calcul o nouă criză. Asta în ciuda faptului că acceptă ideea că există semnale în special în afara granițelor țării. Ei mizează, de asemenea, pe învățămintele trase din problemele anilor 2008 - 2010 și par pregătiți să întâmpine orice potențial pericol cu calm și cu detașarea oamenilor care au trecut deja prin multe.

„Economia mondială cunoaşte o evoluţie contrastantă, cu câteva ţări importante care sunt în creştere (SUA, India) şi altele care sunt în dificultate sau chiar în recesiune  (Brazilia, China). În plus, anul 2016 aduce probleme noi macro-economice şi sociale, cu efecte pozitive sau negative, după caz: preţul foarte scăzut al petrolului, criza migranţilor, revenirea Iranului în economia mondială, rata mare a şomajului în anumite ţări din Europa de Sud, rata dobânzii scăzută, efectele încălzirii climatice. Bineînţeles, pornind de la aceste subiecte, România este vizată, în toate domeniile de activitate, atât pe piaţa locală, cât şi pentru activităţile de export. Cu toate acestea, indicatorii macroeconomici ai ţării pentru 2016 sunt încurajatori, cu o creştere prevazută de peste 4%. După «Lehman Shock» din 2008 companiile care au rezistat s-au adaptat reducându-şi cheltuielile fixe şi gradul de îndatorare, iar astăzi sunt mai solide şi agile pentru a răspunde mai bine aşteptărilor clienţilor. Acest lucru e valabil, în mod deosebit pentru constructorii de automobile şi furnizorii lor“, a declarat pentru Capital, directorul general al Grupului Renault în România, Nicolas Maure.

De asemenea, Michael Schmidt, omul de afaceri care deține MHS Holding, unul dintre cei mai puternici importatori de autovehicule de pe piața românească, este de părere că „nu va exista o nouă criză în viitorul apropiat. Cel puțin, nu în România. Doar dacă se întâmplă ceva dramatic. Dar macazul este, deocamdată, pe direcția cea bună. Atât din punct de vedere economic cât și politic. Acest guvern nu are de ce să nu sprijine economia și să pună bazele unei creșteri viitoare. Nu văd la noi influențe ale piețelor din China sau ale ieftinirii bruște a petrolului. Pe noi ne va afecta doar dacă se prăbușește Europa de Vest. E drept că domeniul auto este foarte sensibil, dar nu văd un pericol. Mai degrabă scandaluri gen Volkswagen ne pot afecta pentru că, din ce știu eu, nu există o singură mașină produsă în Germania care să nu aibă măcar o piesă făcută în România. Dar asta nu va duce la o nouă criză“.

Constantin Stroe, președintele Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM) ne-a explicat că, în opinia sa „crizele  economice internaționale  au un caracter ciclic, cum s-a demonstrat deja. Deci, de crize nu vom scăpa. În fiecare perioadă apar conjuncturi economice care au potențial de declanșare a unei noi crize. Ultimele probleme globale nu au consacrat însă entități sau economiști capabili să deceleze din fașă o criză iminentă. Totuși, dacă o nouă criză va afecta Europa, atunci și România va fi afectată mai mult sau mai puțin, dar în mod diferențiat pe sectoare economice. Criza care se încheie acum a lovit puternic industria auto europeană, care-și revine cu greu. În acest context industria auto din România a funcționat bine, cu o dinamică  generală de creștere pe perioada crizei, grație gamei de produse low-cost a Dacia, cât și menținerii la un nivel ridicat de funcționare a industriei germane care absoarbe o bună parte dintre componentele auto fabricate la noi. Acești factori de stabilitate se conservă  în continuare“.

Există însă și opinii diferite, iar una dintre acestea îi aparține lui Nicolae Sorescu, directorul Rădăcini Motors, dealer al unor mărci precum Citroen, Mazda, Opel, Honda, Peugeot, Suzuki sau Volkswagen. „Nu criza a fost adevărata problemă în domeniul  comerțului cu mașini noi din România, ci importaul de mașini second-hand făcut după bunul plac al fiecăruia. La ora actuală la o mașină nouă sunt importate patru second-hand, multe nefiscalizate. În ultima vreme văd din ce în ce mai mult o luptă împotriva evaziunii și sper să se ajungă și la industria auto. Oricum, nici Europa și nici România nu își pot permite o nouă criză. Eu sper să meargă lucrurile în direcția bună la noi și să rămânem stabili.“

Învățăturile oamenilor de afaceri dupĂ criza din 2008

 E nevoie de o doză de „zgârcenie“ când vine vorba de plasarea ca­pi­talurilor.
 Crizele economice internaționale au un caracter ciclic.
 Încrederea joacă un rol important în business.
 Indicatorii macroeconomici ai țării trebuie întăriți.
 Investitorii reacționează mai mult după instinct și mai puțin după ra­ționamente economice.
 Se impune clarificarea rapidă a im­pre­dictibilității cadrului fiscal.

1% din totalul exporturilor Românești sunt în China

20% din exporturile românești merg în Germania

Dacă undele de şoc din China se vor ex­tinde, pe principiul dominoului, probabil vor afecta, în primul rând, comportamentul investitorilor privaţi cu proiecte de construcţii în România şi, de asemenea, investiţiile publice.
Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii

După «Lehman Shock», din 2008, companiile care au rezistat s-au adaptat reducându-şi cheltuielile fixe şi gradul de îndatorare, iar azi sunt mai solide şi agile pentru a răspunde aşteptărilor clienţilor. Acest lucru e valabil, în mod deosebit pentru constructorii de automobile şi furnizorii lor. Nicolas Maure, director general al Grupului Renault în România

În cazul României, impactul evoluţiilor din China este unul limitat pe canalul direct, exporturile României în China fiind de doar circa 1% în totalul exporturilor româneşti. Ar putea fi o serie de efecte negative indirecte.
Ionuţ Dumitru, preşedinte Consiliul Fiscal

Perioadele de recesiune sunt momente în care totul se regândește, se reașează pe un făgaș nou, ca un tsunami care șterge totul și trebuie să înveți să reconstruiești. Încă mai avem de reconstruit după criza trecută, iar despre economie, abia de un an putem spune că și-a revenit cu adevărat.
Răzvan Pascu, consultant în comunicare la Travel Communication România și Patronatul Tinerilor Întreprinzatori din România

Atât producătorii cât și firmele de servicii petroliere sunt deja afectate. Și-au redus o serie de costuri și vor continua pe acest trend. Autoritățile trebuie să fie serioase și să facă ceea ce au promis de mult timp.
Răzvan Nicolescu, consultant Deloitte România

Turismul «reacționează rapid» la cel mai mic semn de neîncredere

«Se aude despre o nouă criză», spun la unison antreprenorii din turism. Și, fără îndoială, continuă ei, turismul este o industrie care reacționează rapid la cel mai mic semn de întrebare. Sau, mai pe înțelesul tuturor, dezechilibrele financiare la nivel mondial vor afecta, cu siguranță, și acest mediu de afaceri.  „În actualul context trebuie să fim măcar circumspecţi.“, avertizează Aurelian Marin, ANAT. Pe de altă parte, potrivit lui, partea pozitivă este că preţul scăzut al petrolului poate face vacanţele mai accesibile, prin componenta lor de transport în mod direct, dar şi prin ieftinerea altor servicii în mod indirect. Oricum ar fi, punctând „pericolele“ care pot îngreuna turismul românesc, este clar că acestea nu se referă  exclusiv la ceea ce se petrece astăzi în China. În mod clar, „industria este influenţată şi de alegerile locale şi parlamentare, conflictele din Siria, cu conexiuni în Turcia, problemele din Egipt, plus virusurile care se dezvoltă peste noapte în zone turistice, atentatele teroriste care apar în locuri știute ca fiind sigure până la producerea lor“, spune Dan Goicea, director general adjunct Cocktail Holidays. Sumarizând, Răzvan Pascu, consultant în comunicare la Travel Communication România și Patronatul Tinerilor Întreprinzatori din România, subliniază că, astăzi, crizele sunt dificil spre imposibil de anticipat. Și, chiar dacă se simte presiunea economica a unei crize și toți ochii sunt ațintiți pe China, totul depinde de cum vor gestiona statele și marii actori economici această presiune.

În altă ordine de idei, privind retrospectiv, criza trecută a avut, fără doar și poate, părțile ei bune pentru industria românească de turism: în primul rând, cei care au reuşit să treacă de criză au ieşit câştigători şi, în cele mai multe cazuri, mai puternici decât înainte. „Un mediu echilibrat face ca oamenii de afaceri să redevină rapid optimişti. De altfel, fără optimismul şi nebunia oamenilor de afaceri ar fi greu de imaginat progresul în ritmul actual“, mai spune Aurelian Marin.

Energia, afectată deja de cotația țițeiului

Companiile din sectorul petrolier resimt deja turbulențele unei noi crize. Evoluția cotației internaționale i-a determinat și pe marii coloși din această industrie să-și regândească proiectele, să renunțe la mare parte din investițiile de sute de miliarde și să disponibilizeze mii de angajați. Nici companiile din România nu vor putea evita astfel de măsuri. OMV Petrom a redus deja de anul trecut bugetul de investiții cu 35%, iar acum ar putea anunța noi tăieri. Nu sunt excluse nici concedierile.  În ceea ce privește consumatorii, Răzvan Nicolescu, consultant Deloitte, consider că „aceștia au de câștigat prin reduceri de preț“. Cert este că prețurile carburanților se află de câteva luni în scădere continuă. „Nu îmi dau încă seama dacă aceste reduceri se văd până la prețul produselor finale aflate pe rafturi“, spune Nicolescu.

„Crizele economice au determinat în trecut, reducerea investițiilor în explorare, pentru descoperirea de noi resurse, datorită mărimii acestor investiții din zona oil&gas, dar și a riscului mare care le însoțește și a timpului ridicat de recuperare a investiției“, susține Dumitru Chisăliță, expert în gaze. Potrivit lui, companiile din zona de gaze naturale nu sunt pregătite să faca față unei crize economice în opoziție față de cele din zona de petrol.  Totuși el consideră că crizele economice pot să fie exploatate pozitiv, printr-o abordare vizionară. „Scăderea prețurilor materialelor, a serviciilor, disponibilitatea forței de muncă cu costuri mai mici pe piață, cointeresarea autorităților în reducerea șomajului etc., permit construcția ieftină de infrastructuri pentru momentele post criză“, spune Chisăliță. La rândul său, Răzvan Nicolescu crede că autoritățiile trebuie să fie serioase și să facă ceea ce au promis de mult timp, adică „să revizuiască rapid legea petrolului. În plus, se impune clarificarea rapidă a impredictibilității cadrului fiscal care nu înțeleg de ce întârzie atât de mult, iar acea taxă pe stâlp nocivă pentru investiții trebuie scoasă“.
 

Retailerii nu cred într-o nouă criză

Evenimentele considerate ca fiind „negative“, care s-au petrecut în lume și care ar putea să dea peste cap economia mondială în ceea ce s-ar putea numi „o nouă criză financiară“, nu îngrijorează retailerii din România. Reprezentanții marilor companii care dezvoltă afaceri pe acest segment nu se tem de „o posibilă criză“ și, spun ei, „acest lucru nu se va întâmpla“. Cel puțin nu într-un viitor apropiat. Și nici nu s-ar putea altfel. Anii de recesiune au educat pe de o parte consumatorii, care au devenit mai selectivi, mai atenți la preț și la ceea ce cumpără, iar pe de altă parte, au educat retailerii. Aceștia din urmă și-au schimbat radical strategia de business, începând cu marile lanțuri internaționale care au dezvolat parteneriate durabile cu producătorii români, lansând în piață mărci proprii, și până la marii retaileri locali, care au investit sute de milioane de euro în extindere, devenind concurenți redutabili pentru numele internaționale.  

Astăzi, fie că vorbim despre retailul alimentar, fie că luăm în calcul segmentul de IT&C sau cel de modă și bricolaj, un lucru este clar: lecțiile învățate între 2008 și 2014 au determinat o relaxare în comportamentul de consum și o reanalizare a calității produselor. Toate acestea au culminat cu o dezvoltare agresivă. Carrefour, Mega Image, Kaufland, Auchan, Lidl sau Profi, de exemplu, au deschis magazine după magazine și, spun reprezentanții lor, 2016 se anunță a fi la fel de activ. „Așadar, nu luăm în calcul o criză care să înghețe investițiile. Nu credem că există pericole. Nu acum“, explică ei.  Oricum ar fi, Adrian Mitroi, profesor de investiţii şi finanţe comportamentale în cadrul ASE, spune că orice diversificare a portofoliului de abilități profesionale și comericiale adaugă soliditate agentului economic. Mai mult, în opinia lui, pericolul de business vine din lipsa de abilitate comercială și din lipsa de modificare de model de business.

Acest articol a apărut în ediția numărul 6 al revistei Capital, 8-14 februarie 2016.