Atunci când imaginea personală este afectată prin acţiunea ilicită a unei persoane asupra alteia sau asupra unui grup de persoane, acestea din urmă pot acţiona în instanţă, iar în baza prejudiciului suferit pot primi daune morale. Declaraţia îi aparţine lui Cristian Deca, legal adviser şi mediator în cadrul Decalex Legal Solutions. El spune că potrivit articolului 1357 din Codul Civil, afirmaţiile jignitoare făcute în spaţiul public, reţelele sociale făcând parte din acestea, afectează drepturile fundamentale, iar în cazul limbajului trivial, al expresiilor indecente este lezat dreptul la imagine.
Deşi cei care apelează la un limbaj trivial în spaţiul public pot invoca libertatea de exprimare, aceştia trebuie să ştie că expresiile folosite nu pot prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a unei persoane şi nici dreptul la propria imagine, iar sumele pe care pot ajunge să le plătească sub formă de daune morale pot ajunge şi la 10.000 lei. O decizie recentă a Tribunalului Brăila obligă pârâtul să plătească reclamantei această sumă după ce acesta a postat pe Facebook mesaje şi afirmaţii despre profilul moral al apelantei.
„În ceea ce priveşte sumele pe care pârâţii le pot achita apelanţilor în situaţii similare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului prevede faptul că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă reputaţiei, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea şi gravitatea atingerii aduse. Reclamantii se pot constitui parte civilă, iar pentru această trebuie să îndeplinească condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale: să existe prejudiciul, fapta ilicita, raportul de cauzalitate între fapta ilicita şi prejudiciu, să existe vinovăţia”, mai spune Cristian Deca.
Astfel, la 31 mai 2016 a fost lansat Codul de Conduită referitor la discursul de ură în mediul online. Angajamentele pe care companiile IT şi le iau astfel încât discursul de ură să nu fie răspândit sunt legate, între altele, de: aplicarea unor proceduri clare şi eficiente de revizuire a discursurilor de ură în cadrul propriilor platforme, astfel încât acestea să poate elimina sau dezactiva accesul la astfel de conţinut, revizuirea notificarilor valide privind discursul de ură în mai puţin de 24 de ore şi dezactivarea acestuia, dacă este necesar, educarea utilizatorilor cu privire la tipul de conţinut interzise şi a celor acceptate în cadrul comunităţii, semnalarea conţinutului care incită la violentă şi promovarea acestora prin intermediul unor parteneriate cu ONG-uri, de exemplu, identificarea şi promovarea iniţiativelor noi care susţin programele educaţionale referitoare la gândirea critică.
Combaterea comportamentului neadecvat în mediul online trebuie să reprezinte, în final, un efort continuu al tuturor părţilor implicate, deopotrivă utilizatori, autorităţi şi companii IT, iar recomandarea specialiştilor Decalex este de a semnala orice abatere care poate aduce prejudicii asupra drepturilor fundamentale ale omului.
