Din 2011, Interpol şi Europol şi-au coordonat investigaţiile în cazuri de fraudă alimentară sub titlul operaţional Opson, cuvânt care în greacă înseamnă mâncare. În operaţiunea Opson I au fost implicate 11 ţări; acum sunt 47.
Chris Vansteenkiste, managerul de proiect al echipei de la Europol care se ocupă cu cazurile de contrafacere, spune: „În fiecare an devine mai mare, se întinde ca o pată de ulei”. Opson V îşi va prezenta descoperirile în următoarele săptămâni: cazuri anterioare au găsit o gamă variată de activităţi de contrabandă, de la băuturi spirtoase contrafăcute în Derbyshire, Marea Britanie, la o fabrică din Abrezzo, Italia, unde brânză est-europeană era tratată chimic pentru a imita mozzarella proaspătă.
„În trecut, aveam şampanie falsă, vodcă şi whisky Johnnie Walker false. Ce vedem acum sunt bunuri destinate consumului de zi cu zi, produse precum suc de roşii şi suc de portocale. Nu te-ai aştepta ca un produs ieftin precum sucul de roşii să fie contrafăcut – pentru numele lui Dumnezeu, de ce l-ar falsifica?
Răspunsul e simplu, oamenii nu s-ar aştepta să fie suc fals, iar profitul este foarte mic, dar oamenii consumă mai mult suc de roşii decât şampanie.“ Sucul de tomate este de obicei contrafăcut prin diluarea unei mărci faimoase cu un produs mai ieftin. Şi ciocolata şi cafeaua sunt ispititoare pentru falsificatori. Acest gen de fraudă este periculos mai ales pentru companiile care şi-au construit un nume. Ca reacţie la scandalul cărnii de cal, PwC, una din marile firme de consultanţă, a introdus servicii specializate pe lanţul de aprovizionare alimentar şi estimează comerţul global cu bunuri alimentare contrafăcute la 40 de miliarde de dolari pe an.
