Un grup de mici investitori britanici s-au lovit din prima de mediul smecheresc din Romania, inca de la aeroport. Vezi cum au fost descurajati de cultura hotiei din tara noastra.

Un grup de 3 persoane si un avocat au venit in Romania in weekendul trecut, cu gandul sa cumpere o ferma de pasari de langa Bucuresti, sau cel putin sa prospecteze piata. 

Toti 4 sunt arabi care s-au stabilit in Manchester, Marea Britanie, fiind cetateni britanici. Unul este medic stomatolog cu propriul cabinet in Anglia, al doilea este arhitect cu proiecte in derulare, al treilea fiind pur si simplu un mic investitor speculativ, iar al patrulea avocatul celor trei. 

Au aflat de mediul de business atragator din Romania de la prietenii arhitectului care a studiat Romania, ce si-au deschis in ultimii ani mici afaceri aici – shaormerii, restaurante etc.

Cand s-au gandit la aceasta investitie, au luat in calcul si riscul ca englezii sa fie reticenti cand vine vorba de produse “made in Romania”, dar usurinta aparenta de a administra mici afaceri a cantarit mai mult.

Unul din cei trei ne-a povestit ca englezii nu au in general incredere in produse romanesti, fiind considerate “neserioase”, pe motiv ca sunt mai ieftine. “Totusi, daca este calitatea buna si daca ai noroc, poti convinge o firma mare sa iti ia produsele”, a spus acesta.

Desi in prima faza au fost incantati de soarele de la Bucuresti, atat de diferit fata de vremea mohorata din Anglia – isi si faceau planuri sa se mute aici, sa scape de ploile britanice – nu a trecut mult pana ca gustul amar sa li se impregneze definitiv. In decurs de o saptamana, cei 4 s-au confruntat cu “gainariile” romanesti specifice.

Iata in cateva cuvinte care a fost parerea lor despre romanii cu care au intrat in contact: “Cei sinceri sunt foarte putini. Majoritatea sunt hoti din principiu. Toti vor sa te pacaleasca daca au sansa. Taximetristii isi bat joc. Te duc pe varianta ocolitoare, cer mai multi bani decat face si incearca sa te pacaleasca si cand iti dau restul. Asa iti pierzi usor increderea si capeti o stare de nesiguranta”.

In general, taximetristii au incercat sa ii insele cu circa 20 de lei pe cursa.

Si cu hotelul din Bucuresti au avut o experienta urata. Inainte sa ajunga aici, au vrut sa rezerve hotelul de pe booking.com, unde pretul era 50 de euro, insa au fost contactati de reprezentantii hotelului respectiv, care i-au rugat sa cumpere de la ei direct, pentru a nu mai plati comision catre site-ul de rezervari.

Intr-un final, la Bucuresti au platit 60 de euro, deci mai mult decat pretul afisat pe booking.com, care oricum era umflat de comision.

Nici la fast food nu au scapat de jecmaneli. In Anglia, cand te duci la un fast food platesti pretul afisat, nu-si bate nimeni joc. In Romania, la shaormerie ti se spune ca pretul nu include lipia. Cum sa mananci shaorma fara lipie? In plus, tot la fast food au cerut in romaneste “pentru 2 persoane”, li s-au luat bani pentru 2 persoane, dar au primit doar o portie, “cu alte prostii adaugate” pe lista, pe care nu le-au cerut, “ca sa iti ia bani mai multi”.

Englezii au tinut sa precizeze ca banii in sine nu sunt o problema, cele cateva lire cu care au fost furati “nu este mare lucru”, dar este "o problema a increderii", referindu-se in mod special la potentialii turisti straini care vin nepregatiti la acest capitol si care inevitabil nu se vor reintoarce in Romania.

Afacerea cu ferma, care necesita o investitie de 500.000 de euro, nu s-a incheiat. Dupa ce s-au uitat pe cifre, au ajuns la concluzia ca nu merita. Cert este insa ca sederea lor in Romania s-a scurtat si probabil alte oportunitati de afaceri au ramas nedescoperite din cauza culturii hotiei care macina tara din temelii.

Investitiile straine directe au totalizat in primul trimestru 570 milioane euro, in crestere cu 30% fata de perioada similara a anului trecut, in martie Romania reusind sa atraga 290 milioane euro, cel mai ridicat nivel de la inceputul anului.

Anul trecut a marcat o revenire usoara a investitiilor straine care au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior la 2,71 mld. euro, atingand varful ultimilor patru ani, dupa ce in 2012 s-a consemnat prima apreciere de la inceputul crizei.