Mai mult de o treime din organizaţiile globale (36%) sunt încă neîncrezătoare în capacitatea lor de a detecta atacuri cibernetice sofisticate, se arată în raportul anual EY privind securitatea informațiilor - Creating trust in the digital world.
Raportul EY, care are la bază un sondaj derulat în rândul a 1.755 de organizaţii din 67 de ţări, analizează unele dintre cele mai importante probleme de securitate cibernetică cu care se confruntă organizaţiile în prezent.
Conform rezultatelor studiului, 88% dintre aceste organizaţii consideră că structura lor de securitate informatică nu satisface pe deplin nevoile organizaţiei. În privința bugetelor alocate securităţii IT, 69% dintre organizaţii declară că bugetele lor ar trebui mărite cu până la 50% pentru a armoniza nevoia de protecţie a organizației cu toleranţa managementului la risc.
Vulnerabilităţi şi ameninţări: o schimbare de percepţie
Conform raportului, companiile se simt în prezent mai puţin vulnerabile la atacurile generate de angajaţii neglijenţi (44%) şi de sistemele învechite (34%), în scădere de la 57%, respectiv 52%, cât erau aceste procente în 2014.
Însă, acum se simt mai ameninţate de phishing şi malware. 44% din respondenţi (faţă de 39% în anul 2014) au cotat phishing-ul ca principală ameninţare; iar 43% consideră malware-ul ca fiind cea mai mare ameninţare, faţă de 34% în 2014.
De asemenea, studiul a mai dezvăluit că organizaţiile nu reușesc să contracareze atacurile cibernetice:
- 54% declară că duc lipsa unei funcţii dedicate care să se concentreze pe tehnologii emergente şi pe impactul acestora
- 47% nu dispun de un centru de operaţiuni de securitate
- 36% nu dispun de un program de depistare a ameninţărilor, în vreme ce 18% nu au un program de management al identităţii și al accesului.
Mai bine de jumătate dintre respondenţi (57%) au declarat că valoarea şi contribuţia pe care funcţia de securitate informatică o aduce organizaţiei lor sunt compromise de lipsa talentelor disponibile, faţă de 53% în studiul din 2014, fapt care indică o deteriorare a situaţiei.
Carmen Adamescu adaugă: "Securitatea cibernetică reprezintă în mod inerent o capabilitate defensivă, însă organizaţiile nu ar trebui să aştepte să devină victime. În schimb, ar trebui să adopte o poziție preventivă, <<activ-defensivă>>, cu centre avansate de securitate care să identifice potenţialii atacatori şi care să analizeze, să evalueze şi să neutralizeze ameninţările înainte de producerea atacurilor şi a daunelor. Este imperativ ca organizaţiile să considere securitatea cibernetică un element de bază pentru construirea şi menţinerea încrederii clienţilor."
Câteva exemple din industriile analizate:
Industrii | Surse probabile ale atacurilor cibernetice | Principale priorităţi pentru securitatea informatică | Procentul companiilor care nu-şi vor schimba bugetul de securitate informatică în următoarele 12 luni |
Produse de larg consum | Angajaţi: 61% Organizaţii criminale: 52% Furnizori externi: 43% | Continuitatea afacerii/recuperarea după dezastru: 59% Scurgeri de date/prevenirea pierderii datelor: 50% Capacitatea de răspuns la incidente: 40% | 38% |
Sectorul bancar şi pieţele de capital | Atacuri cibernetice pentru furtul de informaţii financiare: 21% Malware: 20% Fraudă: 19% | Scurgeri de date/prevenirea pierderii datelor: 67% Continuitatea afacerii/recuperarea după dezastru: 56% Managementul identității și al accesului: 56% | 33% |
Energie şi utilităţi | Securitatea informațiilor depăşite: 20% Angajaţi neglijenți sau iresponsabili: 20% Malware: 20% | Continuitatea afacerii/recuperarea după dezastru: 52% Scurgeri de date/prevenirea pierderii datelor: 44% Operaţiuni de securitate, cum ar fi antivirus, patching, criptare: 43% | 33% |