Cât de util este, astăzi, să ai un MBA? Ei bine, dacă deţii o funcţie de conducere, fă un efort şi înscrie-te la un program, investiţia oricum va fi amortizată în timp scurt.

De la câteva mii până la zeci de mii de euro. Un program de MBA este foarte scump, iar în decizia de a-l urma sunt luate în calcul şi ”raţiuni financiare”. Cel puţin în România, unde varietatea de programe este restrânsă şi nici veniturile nu se pot compara cu cele din Europa de Vest, cei care aplică studiază în amănunt piaţa şi îşi fac serios calcule pentru amortizarea investiţiei.

”Dar merită”, răspunde fiecare absolvent de MBA. Fie că îţi doreşti să devii antreprenor, fie că vrei să avansezi într-o poziţie de manager, ”merită să investeşti atât timp, cât şi bani”. Pentru cine nu îşi permite să se înscrie la un MBA în străinătate, în România au fost aduse, de mai mulţi ani, programe mai puţin costisitoare, dar la fel de valoroase.

”Prima afacere antreprenorială în care am intrat a fost buticul de consultanţă SVP Consult, pe care l-am constituit în anul 2000. Ca orice afacere de consultanţă, nu a presupus o investiţie semnificativă, dar mi-a permis să-mi folosesc cunoştintele şi să câştig destul de mulţi bani astfel încât din economiile făcute să-mi pot plăti un MBA la INSEAD. Era o investiţie deloc mică pentru un tânăr de sub 30 de ani, la salariile de acum 14 ani în România”, spunea Sergiu Neguţ, business angel şi decan asociat la şcoala de afaceri Maastricht School of Management. După acest MBA, Neguţ a revenit în postura de salariat pentru o multinaţională, având oportunitatea de a conduce din Austria şi Elveţia un proiect antraprenorial de extindere a unei companii în Europa Centrală. Aşa a ajuns să lucreze cu oameni de vârf în coordonarea unor proiecte foarte complexe.

2.300 de euro pentru un seminar

De altfel, în această toamnă (11-13 octombrie), renumitul Kevin Kaiser, profesor de Practici manageriale la INSEAD, va susţine la Bucureşti seminarul ”Advanced Valuation Programme”, adresat  celor care ocupă poziţii de middle şi top management. Cursurile se vor desfăşura în limba engleză, iar preţul programului este de 2.300 de euro. ”Advanced Valuation Programme reprezintă o oportunitate de a intra în contact cu cele mai noi tendinţe în domeniu la nivel global, a discuta şi a genera idei economice cu un impact real asupra mediului de afaceri internaţional sau local alături de unul dintre cei mai apreciaţi profesori finanţe din lume. Un program de acest gen reprezintă biletul de acces către o comunitate de leadership puternică, cu o gândire strategică şi cu dorinţă de dezvoltare”, spune Cristian Ionescu, preşedinte al Asociaţiei INSEAD Alumni Association Romania şi Country Manager al Expense Reduction Analysts (ERA).

Și antreprenoarea Cori Grămescu (proprietara LadyFit) a declarat, într-un interviu anterior pentru Capital, că MBA-ul pe antreprenoriat (la Maastricht School of Management, filiala din România) a fost cel mai bun lucru pe care l-a făcut în cariera de antreprenor. ”Am aplicat în afacerea mea exact ce am învăţat la MBA. Iar rezultatul a fost că, din noiembrie 2014 până în decembrie anul trecut, am crescut vânzările cu 40%, iar profitul cu 47%. Am făcut optimizare fiscală cu tot ce am învăţat”, spunea Cori. Cu alte cuvinte, a schimbat complet cultura organizaţională la companie.

Privind din exterior, este clar că MBA-urile fac diferenţa şi, indiferent de planurile pe care le are un manager, absolvirea unui astfel de program va aduce, cu siguranţă, plus valoarea în afacerea pe care o dezvoltă.

……………………………………………………………………….

CASETĂ

Despre bugetul mediu al unui MBA

*15.000 de euro este valoarea medie la care poate ajunge un MBA, cu o durată de doi ani şi diploma recunoscută la nivel internaţional;

*Un astfel de program poate fi studiat în România sub îndrumarea unor profesori de afaceri recunoscuţi în străinătate;

*În general, cursurile sunt ţinute atât în limba română, cât şi în limba engleză şi se pot adapta pentru programul majorităţii participanţilor;

*Există şi situaţii în care se plătesc 2.000 – 3.000 de euro în plus pentru deplasările externe, ca şi ”schimb de experienţă”.