Executivul Uniunii Europene a publicat luni recomandari privind Programul national de reforma al Romaniei pentru 2014, care includ un aviz al Consiliului privind Programul de convergenta al Romaniei pentru 2014, scrie Mediafax.

Strategia bugetara prezentata in Programul de convergenta pentru 2014 al Romaniei vizeaza obiectivul pe termen mediu de a avea un deficit structural de 1% din PIB in 2015, care reflecta cerinta Pactului de stabilitate si de crestere, precum si mentinerea acestui nivel si in perioada ulterioara.

Romania beneficiaza in 2014 de posibilitatea unei abateri temporare de la traiectoria de ajustare in vederea atingerii obiectivului pe termen mediu care a fost autorizata pentru proiectele finantate in comun. Abaterea temporara trebuie sa fie compensata in anul urmator.

Programul prevede o stabilizare a soldului structural (recalculat) in 2014 si o crestere de 0,8% a PIB-ului in 2015. Se preconizeaza un ritm de crestere a cheltuielilor coerent cu criteriul de referinta in materie de cheltuieli, atat in 2014, cat si in 2015. Se preconizeaza ca ponderea datoriei in PIB va ajunge la 40 % in 2015 si ca va scadea in 2016-2017.

Potrivit Comisiei Europene, frauda fiscala si evaziunea fiscala in domeniul TVA, inclusiv schemele transfrontaliere, accizele, contributiile de asigurari sociale si impozitele pe venit, raman o provocare majora.

Progresele concrete inregistrate in combaterea muncii nedeclarate sunt limitate, in timp ce eficacitatea strategiei de asigurare a respectarii obligatiilor fiscale este afectata de lipsa unor masuri de punere in aplicare realiste si obligatorii, precum si de atentia insuficienta acordata prevenirii.

In prezent este in curs o reforma a administratiei fiscale care este menita sa imbunatateasca eficienta acesteia, noteaza Comisia, potrivit careia cooperarea administrativa transfrontaliera, in special in domeniul TVA, ramane deficitara. Sarcina fiscala suportata de persoanele cu venituri salariale mici si medii ramane ridicata si incurajeaza munca nedeclarata si nedeclararea integrala a veniturilor.

 

Potrivit CE, Romania se confrunta cu riscuri de sustenabilitate pe termen lung, in special din cauza cheltuielilor legate de imbatranirea populatiei. Exista preocupari cu privire la sustenabilitatea si adecvarea sistemului de pensii, avand in vedere procentul scazut al populatiei active care contribuie la sistemul de asigurari sociale fata de procentul persoanelor care beneficiaza de drepturi de pensie.

 

Utilizarea ineficienta a resurselor si gestionarea defectuoasa cresc riscul nesustenabilitatii bugetare in sectorul sanatatii, avertizeaza institutia europeana, potrivit careia platile informale practicate pe scara larga in sectorul public al sanatatii afecteaza in continuare accesibilitatea, eficienta si calitatea sistemului.

 

Alta provocare majora mentionata de Comisie este rata ridicata de inactivitate, utilizarea insuficienta a potentialului fortei de munca si necesitatea de a spori calitatea si productivitatea muncii. Calitatea serviciilor publice de ocupare a fortei de munca si de reconversie profesionala este in continuare redusa, in pofida unor masuri la scara mica.

 

Reducerea saraciei ramane o provocare majora. in pofida situatiei relativ stabile in domeniul ocuparii fortei de munca, veniturile brute ale gospodariilor au scazut, iar inegalitatile in materie de venituri au crescut. Familiile care au copii sunt in mod special expuse. S-au realizat doar progrese limitate in ceea ce priveste accelerarea tranzitiei de la ingrijirea institutionala la ingrijirea alternativa a copiilor lipsiti de ingrijire parinteasca. Numarul de persoane cu handicap care sunt ingrijite in institutii rezidentiale de mari dimensiuni este in continuare mare, in timp ce serviciile comunitare pentru persoanele cu handicap nu sunt suficient dezvoltate.

 

In pofida inregistrarii unor progrese importante, rata de absorbtie a fondurilor UE ramane una dintre cele mai scazute din UE. Caracterul constant deficitar al sistemelor de gestiune si de control, precum si al practicilor din domeniul achizitiilor publice poate avea un impact negativ asupra pregatirilor pentru noua generatie de programe si asupra punerii in aplicare a acestora.

 

Legislatia in domeniul achizitiilor publice este instabila si lipsita de coerenta. Cadrul institutional, cu actori multipli si responsabilitati care se suprapun in mod frecvent, nu dispune de instrumentele necesare pentru a remedia deficientele si a furniza orientari corespunzatoare autoritatilor contractante.

 

Coruptia si conflictele de interese continua sa reprezinte motive de ingrijorare pentru autoritatile contractante. Se preconizeaza ca pana la sfarsitul anului 2014 va deveni operational un sistem de verificari ex-ante privind conflictele de interese in atribuirea contractelor de achizitii publice.

 

Romania a inregistrat unele progrese in ceea ce priveste imbunatatirea calitatii, a independentei si a eficientei sistemului sau judiciar, precum si in lupta impotriva coruptiei, dar aceste aspecte constituie in continuare un motiv de ingrijorare pentru intreprinderi, care vor sa dispuna de cai de atac eficiente. Rezistenta la masurile de integritate si de combatere a coruptiei la nivel politic si administrativ este in continuare puternica.

 

Comisia mai recomanda Romaniei sa promoveze concurenta si eficienta in sectorul energiei si in cel al transporturilor. Sa accelereze reforma guvernantei corporative a intreprinderilor de stat din sectorul energiei si din cel al transporturilor, precum si sa sporeasca eficienta acestora. Sa imbunatateasca si sa rationalizeze politicile in domeniul eficientei energetice. Sa imbunatateasca integrarea transfrontaliera a retelelor de energie si sa permita, cu titlu prioritar, fluxurile inverse fizice in interconexiunile de gaze.