Performanţele obţinute în ultimii ani de marii agricultori autohtoni au reuşit să poziţioneze România printre ţările cu cele mai mari producţii de cereale din Europa. Lucrurile ar fi stat chiar mai bine dacă agricultura de subzistenţă nu ar fi avut o pondere imensă şi dacă s-ar fi investit în sistemul de irigaţii.
Într-o eră a tehnologiilor moderne, agricultura de subzistenţă încă se mai practică la o scară mare în România. Din 1.270.000 de fermieri, circa 800.000 deţin suprafeţe între 1 şi 5 hectare. În aceste condiţii, cum cele mai multe ferme nu sunt modernizate, cei care reuşesc să pună România pe harta furnizorilor de cereale din Europa sunt circa 1% din agricultorii autohtoni, care deţin jumătate din suprafaţa agricolă, adică 5,2 milioane de hectare.
Un exemplu este Nicolae Sitaru, fermierul care administrează în Ialomiţa câteva mii de hectare. Acesta cultivă 400 de hectare cu rapiţă, 800 de hectare cu grâu, 930 de hectare cu porumb şi 130 de hectare cu floarea-soarelui, aşa că, datorită producţiei diversificate, este printre cei mai avizaţi să facă o radiografie a evoluţiei agriculturii din 2016. „Anul agricol este bun. Am obţinut o medie de 8 tone de grâu la hectar sau 4 tone de rapiţă la hectar. Rezultatele obţinute de noi (n.r-fermieri mari) sunt apropiate de mediile europene. Ceea ce obţinem este ceva normal, nu reprezintă nişte recorduri“, spune Sitaru. Fermierul explică şi de ce că producţia media de grâu de la nivelul ţării este încă foarte mică, de doar 4 tone la hectar: sunt foarte mulţi agricultori mici care nu folosesc noile tehnologii.
De aceeaşi părere este şi cunoscutul agricultor Dimitrie Muscă, care susţine că micile parcele sunt motivul pentru care randamentul agriculturii româneşti este scăzut. Totodată, acesta este încrezător şi spune că a observat că suprafaţa comasată este în creştere. Cu toate acestea, Muscă consideră că ar fi necesară adoptarea rapidă a legii care să facă mai dificilă vânzarea terenurilor către străini.
Pariurile câştigătoare ale agricultorilor
Anul 2016 este bun pentru culturile însămânţate în toamnă precum grâul, orzul, ovăzul sau rapiţa. Fermierii se aşteaptă ca la nivelul ţării producţia să fie cu 10-20% mai mare faţă de cea înregistrată în 2015, în timp ce ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, face estimări mai rezervate şi înaintează o creştere de doar 8% în acest an. Săptămâna trecută, Irimescu declara că, potrivit producătorilor, culturile recoltate până în prezent nu au fost afectate de secetă şi sudul ţării a avut în primăvară chiar un aport prea mare de ploi. Totodată, ministrul spunea că s-au cultivat 2,075 milioane hectare cu grâu şi secară şi s-a obţinut o producţie medie de 4,054 kilograme la hectar, adică un total de 8,41 milioane de tone de grâu, faţă de 7,85 milioane de tone în 2015.
Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), confirmă că plantele însămânţate în toamnă au avut parte ce condiţii meteorologice prielnice, dar avertizează că, din cauza secetei din iunie, porumbul sau floarea-soarelui par a avea mult de suferit. Totodată, ministrul Agriculturii susţine că sudul ţării, Dobrogea şi nordul Moldovei sunt cele mai afectate zone, iar din datele adunate din teren reiese că mai mult de 350.000 de hectare sunt calamitate. Însă, în opinia agricultorilor, suprafaţa afectată de secetă ar fi mult mai mare, de peste 500.000 de hectare. Singura soluţie pentru evitarea pagubelor create de secetă ar fi utilizarea unor sisteme de irigaţii. În România există o infrastructură pentru irigare ce se întinde pe 1,42 de milioane de hectare, însă, potrivit datelor transmise de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), doar jumătate din instalaţii funcţionează. Autorităţile au anunţat că în ciuda faptului că erau pregătite pentru a fi irigate 385.000 hectare, în 2016, s-au irigat în jur de 150.000 hectare. Fermierii refuză să folosească reţeaua existentă, deoarece aceasta este învechită şi utilizarea ei devine foarte costisitoare. O lege care ar putea ajuta la reabilitarea infrastructurii de irigaţii a fost adoptată, dar, din cauza lipsei de fonduri, nu poate fi aplicată. Pe lângă secetă, o altă problemă cu care se confruntă fermierii este distrugerea culturilor de către porcii mistreţi. Fermierii susţin că animalele au făcut asemenea ravagii în lanurile de porumb încât le dau peste cap toate planurile cu privire la recoltă.
Recolte peste plan
Rezultatele din ultimii ani poziţionează România printre cei mai mari furnizori de cereale din Europa. Potrivit datelor transmise de Eurostat, în 2014 Uniunea Europeană a recoltat o cantitate record de cereale de peste 331 de milioane de tone. Ţările care au contribuit cel mai mult la această perfomanţă sunt Franţa cu 72,7 milioane tone, urmată de Germania (52 milioane tone), Polonia (31,9 milioane tone), Marea Britanie (24,5 milioane tone)şi România (22,1 milioane tone).
Cultura de grâu a înregistrat record după record. În 2013, fermierii au recoltat în total circa 7,3 milioane de tone. Ulterior, producţiile totale au crescut la 7,5 milioane de tone în 2014 şi 7,8 milioane de tone în 2015. Anul acesta, autorităţile estimează că România va ajunge la o recoltă de 8,4 milioane de tone.
Un alt exemplu este cultura de rapiţa, care înregistrează un nou record. Anul acesta, agricultori ar putea ajunge la o producţie totală de 1,266 milioane de tone, după ce în 2014 a fost înregistrat cel mai bun rezultat: peste un milion de tone de rapiţă.
În ceea ce priveşte cultura de porumb, ţara noastră ocupă primul loc în Uniunea Europeană la suprafaţa însămânţată cu porumb şi locul al doilea la producţia obţinută. Totuşi, datele din 2014 arată că randamentul la hectar, de 4,8 tone, ne situează la coada clasamentului european. Decocamdată, pentru producţia de anul acesta, nu există o situaţie clară. Fermierii din sudul ţării, Dobrogea şi nordul Moldovei spun că seceta le-a afectat chiar şi jumătate din suprafeţele cultivate, în timp ce restul agricultorilor se aşteaptă la producţii foarte bune. De exemplu, Dimitrie Muscă estimează că ar putea ajunge la o recoltă record, de 12 tone la hectar.
În concluzie, indiferent de prognoza meteo pentru următoarea perioadă, se poate spune că am avut un an agricol peste aşteptări. Cu toate acestea, fermeierii nu au motive să desfacă şampaniile. Chiar dacă au obţinut recolte mai bogate, preţurile care li se oferă pentru cereale sunt mai mici decât în 2015. „Preţurile sunt infecte deoarece România nu este o piaţă care contează. Acestea sunt fixate de ţări cu renume în agricultură, iar noi nu avem niciun cuvânt de spus“, încheie Nicolae Sitaru.
