3 din 10 romani vor sa se faca antreprenori. Dar de la a vrea pana la a putea si a si realiza, e cale lunga. Start-up-urile se confrunta cu multe piedici, de la o abordare naiva, la mentalitati dezvoltate fortat de visul occidental si pana la conditiile din piata.

Putem spune ca mediul antreprenorial din Romania este inca in fasa, iar criza actuala nu face altceva decat sa inhibe si mai mult dezvoltarea. Cea mai importanta problema in calea dezvoltarii unui start-up este capitalul de inceput.

Dupa ce s-au ars cu credite neperformante din perioada in care consumul era singura ratiune economica, bancile sufla acum si in iaurt. Nu mai acorda atat de usor creditele de care majoritatea antreprenorilor au nevoie pentru a porni la drum.

Atractiile unei afaceri de succes

Cand se gandesc la inceperea propriei afaceri, romanii iau in considerare in primul rand veniturile suplimentare, spre deosebire de majoritatea europenilor, care vor sa inceapa un business motivati in primul rand de ideea de a nu mai avea un sef, arata un studiu GfK realizat la nivel european.

Asadar, pe lista viselor legate de inceperea propriei afaceri, romanii au in vedere banii (55%), ideea de a fi propriul tau sef (30%), auto-implinirea (23%), o mai buna compatibilitate intre cariera, familie si timp liber (18%) si o alternativa la somaj (11%).

Obstacolele care taie din avantul de inceput

Principalele piedici in calea inceperii propriei afaceri, percepute de romani, sunt, in ordine: lipsa capitalului de inceput (67%), situatia economica incerta (32%) si teama de esec (26%).

Asadar, la prima vedere, principalul motiv pare unul suficient de obiectiv. Cel putin asa arata rezultatele studiului GfK. Nu este vorba de lipsa entuziasmului sau lasitate, teama de esec fiind mai scazuta in Romania decat pe plan european.

Alte obstacole care stau in calea inceperii unei „aventuri” in mediul de business sunt, din perspectiva romanilor, lipsa cunostintelor economice (19%), lipsa fondurilor publice (17%), lipsa unei idei de afaceri (16%), lipsa de sfaturi si informatii (16%) si dificultati mari de administrare (10%).

Un alt studiu recent, realizat de Ernst &Young, arata ca romanii nu isi asuma inca riscuri.

Chiar daca 50% dintre respondentii la studiu sunt de parere ca societatea si cultura romaneasca este incurajatoare pentru ei, raspunsurile lor privind modul in care este perceput esecul in afaceri de catre mediul de afaceri si societate in ansamblu nu sunt deloc incurajatoare: doar 12% au raspuns ca esecul este perceput ca o oportunitate de invatare, in timp ce 32% considera ca este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri iar 24% il considera un indicator al lipsei competentelor. 

Amploarea acestor raspunsuri arata ca Romania este inca departe de a deveni o societate care acorda sprijin antreprenorilor, indicand o tendinta de descurajare pentru asumarea riscului in start-up-uri. 

Imbunatatirea comunicarii privind succesul antreprenorilor si promovarea oportunitatilor de cariera si dezvoltare personala oferite de antreprenoriat sunt actiunile percepute a avea cel mai mare impact asupra imbunatatirii culturii antreprenoriale in urmatorii trei ani. 

Cine obstructioneaza succesul

Dar poate ca realitatea este mai complexa. Una dintre realitatile romanului este lipsa perseverentei. Nu ne caracterizeaza rabdarea, afirma asa numitii business angels care s-au confruntat cu mentalitatea tinerilor romani.

„Majoritatea isi doresc o imbogatire peste noapte.Vina nu e a lor, ci problema e lipsa unor modele antreprenoriale reale. Majoritatea dintre cei promovati au facut afaceri din care s-au imbogatit foarte repede si au dat impresia ca toata lumea poate sa faca asta”, afirma, intr-un interviu acordat DailyBusiness.ro, Peter Barta, CEO Fundatia Post-Privatizare.

Majoritatea antreprenorilor prefera sa faca afaceri dupa ureche, fara sa inteleaga faptul ca multe lucruri pot fi invatate, mai spunea acesta.

Un alt impediment in calea reusitei in afaceri este lipsa educatiei de business, coroborata cu lipsa unei culturi antreprenoriale. Una din cauzele principale, este, bineintele, gaura neagra a comunismului, care a inghitit sansa multor generatii de a dezvolta organic un mod de viata bazat pe o gandire antreprenoriala.

O realitate obiectiva si usturatoare este lipsa educatiei de acest tip in scoli. Dar acest aspect negativ nu ar trebui sa constituie neaparat o piedica in calea antreprenoriatului.

Multi se asteapta ca scoala sa ofere un cadru pentru aceasta perspectiva, daca se poate si gratuit, insa putini sunt cei care iau in considerare o investitie financiara in educatia de business. De la cumpararea de carti de specialitate, pana la participarea la cursuri, exista o multime de variante care acopera deficitul din invatamantul de stat.

In Romania, doar 53,3% dintre antreprenori sunt absolventi de liceu sau de facultate. In plus, contextul economic actual, cu locuri de munca mai putine si instabile, a condus la o schimbare a perceptiei traditionale asupra carierei ideale, care valorizeaza stabilitatea, catre una favorabila antreprenoriatului.

Astfel ca a incerca ceva pe cont propriu a inceput sa fie considerat acceptabil. De aici si pana la informarea elevilor si studentilor cu privire la antreprenoriat ca optiune de cariera valida, prin stagii de internship si promovarea povestilor de succes nu ar trebui sa fie cale lunga.