„Există o tendinţă de amânare a căsătoriei, însă aceasta porneşte de la condiţiile scăzute de viaţă. Tinerii au nevoie de casă şi de alte lucruri, nu mai suntem în vremea comunismului, când fiecare primea casă atunci când se căsătorea. Astăzi tinerii cu cât trăiesc mai sărac, cu atât mai mult au tendinţa de a amâna căsătoria“, a explicat sociologul Alfred Bulai. El a mai precizat că şi migraţia a contribuit la aceste statistici, având în vedere că, dintre cei aproxiamtiv 3 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate, o pondere importantă o reprezintă tinerii, care dacă s-au căsătorit peste graniţe nu sunt înregistraţi în România.

„Vârsta medie a persoanelor aflate la prima căsătorie urmează să se normalizeze, mai ales că migraţia nu va mai fi aşa mare. A fost un val migraţionist mare cu doi ani înainte şi după aderarea la UE, însă în prezent criza europeană a făcut ca mirajul să nu fie aşa mare. Nu există în viaţa socială o singură direcţie, de aceea mă aştept ca acest indicator mai degrabă să-şi revină. Sigur, nu cred că va coborî neapărat la media de 22 de ani la femei, de acum 35 de ani, însă nici nu o să crească necontenit“, a mai precizat Alfred Bulai.

În opinia psihologului Aurora Liiceanu, tinerii români amână căsătoria din neîncrederea faţă de economia românească.

„Statul încurajează familia, dar pe de altă parte se produc lucruri care nu le convin tinerilor. De exemplu, dacă unul dintre soţi câştigă mai mult decât celălalt şi decide să cumpere o casă, în cazul divorţului, odată cu partajarea averii, se complică destul de mult lucrurile. Ideea de familie s-a modificat foarte mult, există foarte multe limite de la stat legate de încurajarea familiei pe partea economică“, a spus Aurora Liiceanu.

Psihologul Bogdan Lucaciu spune că tendinţa în special în rândul femeilor este de a-şi construi o carieră şi abia mai târziu se gândesc la formarea unei familii. Astfel, româncele sunt puse în faţa alegerii de a îşi forma o familie înainte sau după ce pun bazele pentru carieră.

„Vârsta de peste 25 de ani a femeilor necăsătorite înseamnă că acele femei vor o carieră. Este mai înţeleaptă o căsătorie între tineri peste 20 de ani. Deşi există divorţuri sau alte sensibilităţi mai mari, există totuşi o raţionalitate din acest punct de vedere“, a menţionat Bogdan Lucaciu.

Românii au ajuns în ultimii zece ani să fie mai puţin interesaţi de ideea de a forma o familie, numărul căsătorilor, dar şi a nou-născuţilor scăzând cu peste 18%, respectiv cu mai mult de 10,5%. În ciuda acestui fapt, totuşi evoluţia divorţurilor a ajuns la un minim istoric în 2014, acestea au scăzut cu 23% faţă de 2005, până la aproape 25.500 de pronunţări, potrivit informaţiilor de la INS. 

“Un alt motiv este scăderea populaţiei rurale, de aici rezultă un număr mai mic de căsătorii sub 20 de ani. Fetele de la ţară aveau un obicei, o tradiţie de a se căsători până în 20 de ani, acum populaţia este urbanizată“, a mai spus Bogdan Lucaciu. Procentul celor care trăiesc în mediul rural a fost în 2013 de 46,1% faţă de 45,7% în 1990.

Şase indicatori despre prima căsătorie

- Vârsta medie la prima căsătorie a unui bărbat din mediul urban este de 32,9 ani, iar a unuia din mediul rural este de 31,2 ani

- Vârsta medie a femeii la prima căsătorie este de 29,9 ani în mediul urban şi de 27,3 ani în mediul rural

- În Bucureşti există cea mai ridicată vârstă a populaţiei aflate la prima căsătorie: 34,4 ani la bărbaţi şi 31,4 ani la femei

- În Maramureş există cea mai scăzută vârstă a bărbaţilor aflaţi la prima căsătorie, de 30,5 ani, în timp ce femeile din Bistriţa- Năsăud au cea mai redusă vârstă la prima căsătorie – 26,9 ani

- În mediul urban, bărbaţii din Cluj au cea mai mare vârstă la prima căsătorie – 34,5 ani, pe când cei din mediul urban din Sălaj se căsătoresc la o vârstă de numai 30,6 ani

- Tot raportat la oraşe, femeile din Cluj au cea mai ridicată vârstă la prima căsătorie – 31,7 ani, iar cea mai scăzută vârstă la prima căsătorie în rândul femeilor de la oraş este în Bistriţa-Năsăud, de 26,9 ani.

Sursa: INS, date din publicaţia din 2014