Reglementarea PFA-urilor, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6 din 7 aprilie 2015, nepublicată până la acest moment, permite din păcate fiscului să reinterpreteze foarte uşor independenţa pe care o PFA trebuie să o aibă faţă de beneficiarul serviciilor, şi să reconsidere veniturile obţinute ca fiind venituri salariale, stabilind astfel şi taxe şi impozite suplimentare, precizeaza specialistii Contexpert.

Astfel, actul legislativ prevede că „activitate independentă este orice activitate desfășurată de către o persoană fizică în scopul obținerii de venituri, care îndeplinește cel puțin 4 dintre următoarele criterii:

4.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfăşurare a activității precum și a programului de lucru;

4.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulţi clienţi;

4.3. riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea;

4.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară;

4.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;

4.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;

4.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condiţiile legii.”

Analizând activitatea PFA-urilor, reprezentantii companiei de consultanta fiscala si contabilitate consideră că pentru majoritatea acestora este puţin probabil să poată îndeplini mai mult de trei condiţii, şi anume cele de la punctele: 4.3., 4.5., respectiv 4.7.

Realitatea desfăşurării relaţiilor contractuale dintre un PFA şi beneficiarul său va suporta întotdeauna reinterpretări referitor la:

4.1. Libertatea de a alege locul de muncă, modul de desfăşurare a activităţii şi a programului de lucru, acestea fiind condiţii cumulate. Va fi simplu pentru autoritatea fiscală să dovedească neîndeplinirea unei părti din această condiţie, atât timp cât specificul unei activităţi poate impune ca aceasta să se desfăşoare, chiar şi parţial, în sediul beneficiarului ori într-un anumit interval orar.

4.2. Libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai multi clienţi. În unele companii această clauză poate să nu fie acceptabilă; de asemenea, anumite PFA-uri au un singur client pe perioade foarte lungi de timp.

4.4. Utilizarea patrimoniului – folosirea sediului clientului, a serverelor şi a wifi-ului acestuia vor naşte semne de întrebare.

4.6. PFA-urile din IT nu practică profesii liberale astfel încât să aibă corpuri profesionale cu rol de reglementare sau supraveghere, deci nu vor putea îndeplini vreodată această condiţie.

Noile criterii nu aduc claritatea cerută de mediul de business astfel încât să nu apară erori de interpretare nici din partea organelor fiscale, nici a contribuabililor.

Aşteptările erau ca odată cu amnistia fiscală, autorităţile să elaboreze o legislaţie care să excludă apariţia unor abuzuri.

În acest context, specialistii Contexpert reamintesc că prevederile de la art. 7 din Codul Fiscal, primele condiţii de independenţă, există de cinci ani, însă controalele care au dus la retratarea unor venituri au avut loc, pentru prima dată, de-abia anul trecut.

De aceea, ei recomandă revizuirea celor şapte criterii în sensul adresării corecte şi concrete specificului activităţii din domeniul IT, cât mai curând, pentru a nu provoca industriei IT din ţara noastră un şoc fiscal.

"Această reglementare nu are nici o legătură cu scutirea de la plata impozitului pe venitul individual acordată la începutul deceniului trecut salariaţilor din firmele de IT, încadraţi ca programatori de software pe contracte individuale de muncă, şi care au studii de profil", precizeaza reprezentantii Contexpert.