Agricultura este un domeniu important pentru economia României, dar acest lucru nu se observă atunci când ne uităm la statistici. Agricultura românească depinde în mare măsură de evoluțiile climatice, suntem campioni la suprafețele cultivate dar și pe ultimele locuri la randamente, iar accesul la finanțare a rămas în continuare greoi.
Agricultura are un rol esențial în economia românească, țara noastră fiind pe primele locuri între statele membre atunci când vine vorba de valoarea adăugată brută a agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB).
În anii agricoli buni, pentru că încă suntem dependenți de evoluțiile climatice, agricultura are o pondere de aproximativ 5% din PIB, de trei ori mai mare față de media UE. De exemplu, în 2014, unul dintre cei mai buni ani agricoli, contribuția agriculturii la PIB a fost de 4,7%. Iar în 2013, sectorul agricol a adus un aport substanțial la obținerea creșterii economice de 3,5%. Cu toate acestea, „în agricultură sunt multe lucruri de îmbunătățit“, a declarat Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice, în cadrul conferinței „Agricultură competitivă în 2016: Finanțare și tehnologii“, organizată de revista Capital.
Investiții mici, randamente pe măsură
Deși în ultimii 4-5 ani, randamentele agricole s-au majorat, îndeosebi la cereale, România se situează încă pe unul din ultimele locuri în UE. O explicație a faptului că încă mai avem o agricultură deficitară este că fermierii întâmpină mari probleme în identificarea și accesarea de fonduri necesare investițiilor. Conform datelor prezentate de ministrul finanțelor în cadrul evenimentului Capital, investiţiile brute în agricultură au reprezentat doar 0,2% din valoarea totală a investiţiilor brute în economia românească în perioada 2000 – 2013. Astfel, ne poziționăm pe ultimul loc între statele membre la acest indicator. Spre comparație, Bulgaria se află pe primele locuri cu peste 5% sau Ungaria cu circa 4,5%. „Vrem ca fermierii să aibă acces la credite pe proceduri simplificate faţă de cele din sistemul bancar. Nu dobânda băncilor e împovărătoare pentru fermieri, ci procedurile, pentru că li se solicită teancuri de hârtii“, a declarat Achim Irimescu, ministrul Agriculturii. Astfel, pentru a facilita accesul fermierilor la finanţare, Ministerul Agriculturii vrea crearea unui Fond de Creditare, care ar putea deveni relitate în octombrie-noiembrie anul acesta şi care se va derula prin intermediul a patru sau cinci bănci, potrivit ministrului Agriculturii.
Prezentă la eveniment, Mihaela Popa, vicepreședinte al CEC Bank, a precizat că aproximativ 15% din portofoliul de credite al băncii reprezintă împrumuturi pentru agricultură. „Am fost primii care am semnat parteneriate cu APIA. Până acum am acordat 133.000 de credite pentru agricultură, începând cu credite de la 1.000 de lei și ajungând la sume mult mai mari. Cele mai multe credite au fost acordate pentru subvenția la hectar sau pentru bunăstarea animalelor. Practic, 16% din portofoliul băncii reprezintă credite pentru agricultură“, a spus Popa. În același timp, vicepreședintele CEC Bank a mai zis că finanțărilor lor s-au îndreptat și către producția bio. „Producția bio prinde și la noi ,dar sunt făcuți pași mărunți în acest sens pentru că se obțin finanțări destul de greu“, a completat Popa.
Ferme multe, suprafețe mici
Alte probleme cu care se confruntă agricultura românească este lipsa utilajelor, în special, cele moderne și performante, dar mai ales fragmentarea excesivă a exploatațiilor agricole. Așa se face că dacă la nivelul Uniunii Europene existau la finele anului 2014 un număr de 10,841 milioane de ferme, mai mult de o treime aparțineau României, adică 3.629.660 de exploatații. Din această cauză și suprafața medie aferentă unei ferme este foarte mică în comparație cu alte state. „În 2010, numărul de exploatații a scăzut cu 6%, totuși România continuă să aibă cele mai multe exploatații agricole din UE, cu o suprafață medie de doar 3,6 hectare“, a declarat Anca Dragu, ministrul finanțelor. Potrivit oficialului, această divizare nu este benefică obținerii unei eficiențe superioare în domeniu. De aici putem trage concluziă că în România încă se practică agricultura de subzistență, iar statisticile referitoare la autoconsum confirmă acest fapt.
Vrem ca fermierii să aibă acces la credite pe proceduri simplificate faţă de cele din sistemul bancar. Nu dobânda băncilor este împovărătoare pentru fermieri, ci procedurile, pentru că li se solicită teancuri de hârtii.
Achim Irimescu, ministrul Agriculturii
Până acum am acordat 133.000 de credite pentru agricultură, începând cu credite de la 1.000 de lei și ajungând la sume mult mai mari. Cele mai multe credite au fost acordate pentru subvenția la hectar sau pentru bunăstarea animalelor. Mihaela Popa, vicepreședinte CEC Bank
În perioada 2000- 2013, investițiile brute în agricultură au avut o pondere foarte mică în totalul investițiilor realizate la nivelul întregii economii, de 02,% din total. Ponderi mai mari au fost în 2003 și 2004, respectiv 0,6 și 0,8%.
Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice
