Criza din Cipru a starnit fiori reci in toata lumea, inclusiv in Romania. Sa-ti tii banii la banca, cu gandul ca aduna dobanda, pare sa fi devenit o misiune riscanta. Ideea impozitarii depozitelor bancare a starnit controverse uriase in lumea finantelor mondiale. Ce avem de invatat din situatia din Cipru?

Economisirea este “mama” unei economii sanatoase. Fara depozite, finantarea activitatii economice, dezvoltarea business-ului, crearea de lucuri de munca reprezinta o misiune practic imposibila.

Acest concept pare sa fi devenit derizoriu in goana dupa consum. Situatia din Cipru, acolo unde se incearca, fara succes pana acum, sa se impoziteze depozitele bancare,  ridica semne de intrebare privind “jungla financiara” in care traim.

Potrivit economistului Bogdan Glavan, doctor in economie si membru al American Economic Association, ceea ce se intampla in Cipru aduce aminte de criza din Argentina.

“In anii 1990 Argentina a instaurat un regim de consiliu monetar, adica a inghetat cursul de schimb cum au facut bulgarii. Cu asa 'macrostabilizare' si fara risc valutar investitorii internationali au fost tentati sa muste din randamentele inalte argentiniene si, drept urmare, un suvoi de capital strain a intrat in tara”, afirma acesta, pe blogul sau.

"Dar dupa ce inflatia a dat in clocot si lumea s-a prins cum stau treburile, a inceput panica si fuga capitalului. Iar pentru a preintampina falimentul bancilor guvernul a suspendat dreptul deponentilor de a-si retrage banii. Cu alte cuvinte, cand argentinienii si-au recapatat dreptul de a se folosi de economiile lor asa cum cred, au constatat ca ele au fost deja confiscate in proportie de 70%. Nu de 10%, ca in Cipru, ci de 70%", scrie Glavan.

Potrivit analistului, ceea ce se intampla in Cipru denota, fara tagada, ca asistam la un experiment care, daca va reusi, va fi extins la nivel international. 

“Pe de o parte, este clar ca vom asista la confiscari de avutie in aprope toate tarile din UE. Povara datoriei publice si a celei private cvasi-publice (too big to fail) este enorma si nu poate fi platita, prin urmare pretendentii – ca sunt ei deponenti, pensionari, bugetari, someri etc. – vor trebui sa renunte la pretentii. Si acest lucru nu li se va spune in fata, pentru a nu-i irita. Din contra, li se va spune ca totul este bine si frumos, sa doarma linistiti ca vegheaza statul pentru ei, pana cand, brusc, politicienii vor reevalua situatia si vor lua, peste noapte, o astfel de masura dura. Fie vor ingheta depozitele si vor parasi zona euro urmand modelul argentinian, fie vor confisca depozitele, fie vor mari impozitele, fie vor taia pensiile”, afirma Glavan.

Taxarea depozitelor din banci ar putea reprezenta o cutie a Pandorei pentru zona euro, considera Raul Ilargi Meijer, editorul sef al publicatiei The Automatic Earth.

 “Decizia creditorilor internationali de a taxa cu pana la 10% depozitele persoanelor fizice, parte din planul de salvare a bancilor din Cipru, ar putea deschide o cutie a Pandorei pentru intreaga zona euro”, considera acesta.  
"Aceasta intelegere curioasa are potentialul de a eradica increderea in sistemul bancar european. Daca depozitele cipriote nu sunt garantate, care este motivul pentru care oamenii din alte tari sa nu se teama ca acest lucru li se va intampla si lor?", se intreaba acesta.

Ce s-ar putea intampla in Romania?

Potrivit analistilor, nu este exclus ca Romania se se afle pe lista scurta a tarilor in care urmeaza sa aiba loc astfel de experimente.

“In Romania situatia este proasta, cu un sistem bancar care are aproape o cincime credite neperformante si cu un stat insolvabil – cu deficite perpetue si care are permanent nevoie de imprumuturi – care, stim cu totii, mai face ca o parte importanta din bilantul bancilor sa fie tot neperformant. Cu atata neperformanta sa nu va asteptati sa se intample lucruri bune. Din contra, fie sectorul privat va fi pus sa stranga cureaua pentru ca bancile sa se puna pe picioare, fie statul va strange cureaua, pentru a recapitaliza bancile. A facut-o deja, poate o va mai face”, afirma Glavan.

Potrivit profesorului universitar de economie, este greu de spus exact ce se va intampla. 

"Sunt state in care este comparativ usor sa cresti impozitele si sa tai beneficiile sociale – vezi Romania. In astfel de state e mai usor ca statul sa se puna pe picioar prin politici dure de austeritate si, impozitand mai aspru populatia sa ofere ajutor bancilor. Sunt insa si tari in care acest lucru este imposibil, unde confiscarea viapolitica fiscala este greu de justificat, si acolo se va apela la politica monetara: stergerea datoriei prin inflatie. Se intampla in SUA, UE, Japonia, chiar si in Romania. Sunt state unde este mai greu sa confisti pe fata, tari unde este mai usor", explica acesta.

Unde ne plasam economiile?

Indiferent de modul in care vor fi "storsi" banii, populatia va avea de suferit. In aceste conditii, se pune problema – in ce ne investim economiile daca depozitele bancare au devenit nesigure ?

Bogdan Glavan spune ca sunt de evitat plasamente mari in sistemul financiar. 

“Nu ma refer doar la depozite, ci la orice plasamente. Pensii private, de exemplu. Incercati sa scapati de datorii. Daca nu aveti asa ceva, atunci ramaneti lichizi sau, si mai bine, investiti in active reale: metale pretioase, o casa, un teren, orice care isi pastreaza valoarea sau care poate produce roade si este greu de impozitat. Repet acest sfat de la inceputul crizei si voi continua sa-l repet, pentru ca nu am trecut de criza. Suntem la inceput, ni s-a oferit un promo timp de cativa ani si acum vedem in sfarsit episodul pilot”, mai spune acesta.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, spune ca Romania nu ar putea ajunge in situatia Ciprului. Potrivit acestuia, zona unde se afla Cipru a intrat de multe ori in incetare de plati, in timp ce Romania s-a confruntat cu aceasta situatie de doar doua ori in istoria sa.

"Pot sa spun cu o oarecare satisfactie - daca se poate vorbi despre o satisfactie - ca, cercetand datele istorice, in timp ce foarte multe tari au intrat de zeci de ori in incetare de plati in ultimii 200 de ani, Romania a intrat de doua ori. Odata in timpul crizei din 1929-1933 si a doua oara in 1982, in vremea lui Ceausescu", a explicat consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei,  citat de DailyBusiness.ro

Potrivit datelor Bancii Centrale Europene (BCE), depozitele persoanelor si companiilor nefinanciare din Romania in bancile cipriote totalizau la finele anului trecut aproximativ 100 milioane euro.